Ce este ROBOR, IRCC și EURIBOR și cum îți influențează rata la credit

Pentru mulți români cu credite, întrebarea ce este ROBOR și EURIBOR nu e deloc una teoretică. E o întrebare care ține de realitate, de ratele lunare care cresc sau scad și de echilibrul bugetului de familie. ROBOR, IRCC și EURIBOR sunt indici financiari care stau la baza calculului dobânzilor variabile și pot influența semnificativ suma pe care o plătești lunar băncii.

De aceea, înțelegerea acestor termeni – ce sunt, cum funcționează și ce diferențe există între ei – nu mai este un bonus pentru cunoscători, ci o necesitate pentru oricine are un credit activ sau se gândește să acceseze unul.

Indicii aceia care-ți cresc rata când te aștepți mai puțin

Dacă ai un credit în lei sau în euro, sigur ai simțit-o pe pielea ta: într-o lună plăteai 1200 lei rată, iar peste câteva luni – bum! – s-a făcut 1450 lei. Și n-ai refinanțat, n-ai întârziat, n-ai cumpărat nimic în plus. Doar că… s-a schimbat ceva numit „ROBOR”. Sau „IRCC”. Sau „EURIBOR”, dacă ești cu ochii pe euro. Așa că hai să facem lumină.

Pentru unii, acești termeni par inventați special ca să ne pună în încurcătură. Dar nu, nu sunt coduri bancare secrete. Sunt indici de referință – adică instrumente prin care băncile calculează dobânzile variabile la credite. Fiecare dintre ei are o logică, o metodă de calcul și un impact direct asupra ratei tale lunare.

Dacă te întrebi ce este ROBOR, ce este EURIBOR sau ce este IRCC, stai aproape. Îți explicăm totul pe înțelesul tuturor. Pentru că în momentul în care știi ce influență au acești indici asupra creditului tău, poți lua decizii mai bune. Sau măcar nu te mai ia prin surprindere notificarea de la bancă.

Ce este ROBOR și cum funcționează?

Hai să începem cu vedeta anilor trecuți: ROBOR. Pe scurt, ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei, pe perioade scurte (de obicei 3, 6 sau 12 luni). Pare abstract, dar influența lui e cât se poate de concretă: dacă ai un credit cu dobândă variabilă, e foarte probabil să fie legat de ROBOR la 3 luni sau ROBOR la 6 luni.

De exemplu, dacă ai un credit legat de dobânda ROBOR la 6 luni, aceasta se actualizează la un interval mai lung și poate oferi o oarecare stabilitate comparativ cu variantele pe 3 luni. În special, indicele EURIBOR la 3 luni este des întâlnit în contractele de credit în euro, deoarece reflectă mai rapid mișcările din piața financiară europeană.

Așadar, când se spune că „ROBOR a crescut”, înseamnă că băncile se împrumută între ele la dobânzi mai mari. Iar asta se reflectă imediat în ce plătești tu, ca împrumutat. Este, practic, un termometru al încrederii dintre bănci – dar și o componentă esențială în calculul dobânzii tale finale.

Și totuși, ce este dobânda ROBOR, mai exact? Este suma dintre acest indice (ROBOR) și marja fixă stabilită în contractul tău de credit. De exemplu: ai marjă fixă de 2,5%, iar ROBOR la 3 luni este 6,2%. În total, dobânda ta este 8,7%. Dacă ROBOR scade, rata ta scade. Dacă ROBOR urcă, urcă și rata.

Unii clienți întreabă: ce înseamnă indicele ROBOR în viața reală? Înseamnă volatilitate. ROBOR se poate modifica de mai multe ori pe an (în funcție de contract), iar în perioade instabile – cum a fost între 2022 și 2023 – a crescut accelerat, ducând la rate cu sute de lei mai mari față de anul precedent.

A existat, pentru mulți ani, o singură întrebare pe buzele celor cu credite: ce este dobânda ROBOR la 6 luni sau ce este ROBOR la 3 luni și de ce tot crește? Acesta era indicatorul de bază pentru majoritatea creditelor în lei. Dar, din 2019, a apărut IRCC – un „frate mai mic”, mai calm, cel puțin la început.

Până atunci, să vedem cum funcționează echivalentul european: EURIBOR. Dacă ai un credit în euro, acest indice îți poate influența decisiv dobânda. Și implicit, toate planurile tale pe termen lung.

Ce este EURIBOR și ce influențează?

Dacă ROBOR e șeful dobânzilor în lei, atunci EURIBOR e omologul său european – și influențează direct ratele celor care au credite în euro. Acronimul vine de la Euro Interbank Offered Rate și desemnează rata medie la care băncile din zona euro sunt dispuse să se împrumute între ele, pe diverse perioade – de la o săptămână până la 12 luni. În practică, ce contează cel mai mult pentru tine sunt valorile pe 3 luni și 6 luni: indicele EURIBOR la 3 luni și EURIBOR la 6 luni.

Ca idee generală, dacă ai un credit în euro cu dobândă variabilă, e foarte probabil ca această dobândă să fie calculată în funcție de unul dintre acești doi indici. Și atunci, orice modificare de EURIBOR se va reflecta în rata ta lunară – în sus sau în jos.

Hai să o luăm metodic: ce este EURIBOR, pe înțelesul tuturor? Este un indice care exprimă cât de ușor sau cât de scump este pentru băncile din zona euro să se împrumute una de la alta. Dacă EURIBOR crește, înseamnă că băncile consideră că riscurile sunt mai mari sau că se așteaptă la inflație – și se împrumută cu mai multă prudență. Iar dacă băncile își iau măsuri de siguranță, și tu, ca debitor, plătești mai mult.

Indicele EURIBOR la 3 luni este cel mai des folosit pentru creditele ipotecare în euro, dar sunt și cazuri în care se utilizează EURIBOR la 6 luni. Diferențele dintre ele sunt mici, dar importante: cel la 6 luni are tendința să fie mai stabil, în timp ce cel la 3 luni reflectă mai rapid mișcările pieței. Așadar, ai o dobândă care se recalibrează la fiecare 3 sau 6 luni, în funcție de acest indicator european.

Și, da, în 2022 și 2023, băncile au crescut semnificativ indicatorii EURIBOR și ROBOR, ceea ce a făcut ca foarte mulți români să se trezească cu rate semnificativ mai mari. Această mișcare a fost corelată cu creșterea dobânzii-cheie de către Banca Centrală Europeană (BCE), în încercarea de a ține inflația sub control. Așadar, dacă te întrebi ce bănci au crescut indicatorii EURIBOR și ROBOR, răspunsul e simplu: toate. Pentru că aceste creșteri vin de la sursă – din piața interbancară.

Mulți se întreabă și: când scade EURIBOR? Răspunsul este, ca de obicei în economie: depinde. În general, EURIBOR începe să scadă când inflația e ținută sub control și când Banca Centrală Europeană relaxează politica monetară. Există deja speculații și previziuni EURIBOR 2024 și 2025, care arată o tendință de scădere ușoară, dar totul depinde de contextul economic european și global. Dacă vrei un punct de referință solid, urmărește analizele publicate de BCR – sunt printre cele mai bine documentate pe piață.

Așadar, ce este EURIBOR și cum te influențează? Simplu: este acel număr mic, dar puternic, care decide cât de mare îți va fi rata lunară la creditul în euro. Când e jos, respiri ușurat. Când urcă, începi să calculezi. Iar când devine imprevizibil, te întrebi dacă n-ar fi cazul să refinanțezi sau să regândești întreaga strategie.

IRCC – de unde a apărut și ce-l face diferit?

După ani în care ROBOR a fost în centrul atenției (și al frustrărilor), în 2019 a intrat în scenă un nou personaj: IRCC. Oficial, el a fost introdus pentru a aduce mai multă transparență și stabilitate în calculul dobânzilor variabile la credite în lei. Neoficial? Pentru că ROBOR se învârtea prea mult și prea repede, iar autoritățile au decis că e nevoie de o alternativă mai predictibilă pentru consumatori.

Ce este IRCC, mai exact? Este Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor, calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor efective dintre bănci (nu pe estimări, cum se întâmplă în cazul ROBOR). Așadar, IRCC reflectă media dobânzilor reale practicate în piață, nu doar intențiile sau așteptările instituțiilor financiare. Cu alte cuvinte, este mai „ancorat în realitate”.

Bun, dar ce înseamnă IRCC pentru tine, ca persoană cu credit? Înseamnă că, în loc să vezi modificări de dobândă la fiecare 3 luni (cum era cazul multor contracte legate de ROBOR), ai acum un ritm trimestrial mai lent și mai previzibil. Asta înseamnă o anumită stabilitate, dar și un mic dezavantaj: dacă inflația scade, IRCC reacționează mai lent decât ROBOR. E ca și cum ai avea o frână de mână ușor trasă, care te protejează în curbe, dar îți frânează și elanul.

În materie de evoluție IRCC, cronologia a fost una interesantă: la început părea mult mai avantajos decât ROBOR, cu valori considerabil mai mici. Dar odată cu valurile inflaționiste și creșterea dobânzilor în 2022–2023, și IRCC a început să urce. Nu la fel de abrupt ca ROBOR, dar suficient cât să îi pună pe gânduri pe cei care sperau că au „scăpat”.

Să vorbim și despre viitor: estimare IRCC și previziuni IRCC 2024 și 2025. Deși prognozele exacte sunt greu de făcut, analiștii estimează că IRCC ar putea să se stabilizeze sau chiar să scadă ușor în a doua parte a lui 2024, dacă inflația rămâne sub control. Important de reținut: IRCC urmează traiectoria pieței monetare, dar cu întârziere, din cauza modului în care este calculat (trimestrial și în funcție de date istorice).

Și acum, întrebarea pe care o auzim cel mai des: ROBOR vs IRCC – ce aleg? Nu există un răspuns universal. IRCC e, în general, mai lent și mai stabil, dar dacă ROBOR scade brusc (cum se întâmplă în contexte deflaționiste sau de relaxare monetară), cei cu ROBOR pot beneficia mai rapid. Pe de altă parte, dacă dobânzile urcă, cei cu IRCC sunt protejați o perioadă.

Dacă ai deja un credit în lei și te întrebi este indicat să trec de la ROBOR la IRCC?, răspunsul depinde de perioada în care te afli în contract și de evoluția așteptată a dobânzilor. În general, în perioade de incertitudine sau creștere a ratelor, IRCC poate oferi un pic de stabilitate în plus. Dar important este să discuți cu banca ta, să ceri o simulare și să analizezi scenariile posibile.

Cum îți influențează acești indici ratele lunare?

Bun, știm acum ce este ROBOR, ce este EURIBOR și ce este IRCC. Dar hai să vedem cum te afectează, concret, ca persoană cu un credit în derulare. Că până la urmă, toate definițiile și diferențele dintre indici sunt bune și frumoase, dar ceea ce contează cu adevărat e cât plătești tu în fiecare lună.

Indiferent dacă ai un credit în lei sau în euro, dobânda ta este compusă din două părți: o marjă fixă (negociată cu banca și trecută în contract) și un indice de referință variabil, adică ROBOR, IRCC sau EURIBOR. Iar dacă acel indice crește, automat crește și dobânda totală. Și, evident, crește și rata lunară.

Să luăm un exemplu simplu: ai un credit în lei cu marjă de 2,5% și indice ROBOR la 3 luni. Dacă ROBOR este 6%, dobânda ta e 8,5%. Dacă ROBOR urcă la 7,8%, dobânda ajunge la 10,3%. La un credit de 250.000 lei, diferența în rată poate fi și de 400–500 lei. Efectul e și mai pronunțat dacă ai un credit cu durată lungă sau sold mare.

Aceeași logică se aplică și la IRCC – doar că reacționează mai lent. Fiind calculat trimestrial, modificările apar la fiecare 3 luni, în funcție de media tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior. Asta înseamnă că, dacă piața se calmează rapid, tu vei simți efectul cu întârziere. Dar, în egală măsură, dacă dobânzile cresc brusc, ai o perioadă-tampon în care nu plătești imediat mai mult. Avantaj sau dezavantaj? Depinde de context.

În cazul creditelor în euro, lucrurile sunt asemănătoare, doar că în loc de ROBOR/IRCC, vorbim despre indicele EURIBOR la 3 luni sau EURIBOR la 6 luni. În perioada 2021–2023, EURIBOR a crescut accelerat, pe fondul politicii monetare stricte a Băncii Centrale Europene. Mulți români cu credite în euro au fost luați prin surprindere, mai ales că ani la rând s-au obișnuit cu dobânzi aproape de 0. Așa că evoluția EURIBOR este ceva ce trebuie urmărit, chiar și dacă momentan nu te afectează direct – s-ar putea să o facă în viitor.

Pentru cei care compară ROBOR vs IRCC, diferențele de impact în rate au fost vizibile mai ales în 2022, când ROBOR a urcat mult mai rapid. Cei cu credite legate de IRCC au avut o perioadă de „respiro”, dar și ei au început să simtă creșterea ulterior. Începând cu 2024, diferențele s-au mai estompat, dar întrebarea rămâne: ce se va întâmpla în continuare?

Și aici apare una dintre cele mai frecvente întrebări ale celor cu credite în lei: este indicat să trec de la ROBOR la IRCC? Sau invers, dacă ai un credit mai vechi cu IRCC și ești tentat să revii la ROBOR dacă scade brusc. Adevărul este că nu există un răspuns universal. Decizia ar trebui luată în funcție de evoluția dobânzilor, tipul de credit, soldul rămas și perioada rămasă până la final. În unele cazuri, merită să rămâi pe IRCC pentru stabilitate. În altele, o trecere la ROBOR (sau o refinanțare fixă) poate fi mai avantajoasă. Bineînțeles, consultă un consilier bancar și cere simulări clare – deciziile pe orb nu ajută.

Concluzia? Indiferent de indice, impactul este real. Ratele nu cresc doar pentru că „așa vrea banca”, ci pentru că acești indici reflectă realitatea economică din spate – inflația, politica monetară, riscurile percepute în piață. Dar dacă îi înțelegi și știi cum funcționează, nu mai sunt o enigmă. Sunt doar niște variabile cu care poți lucra, nu împotriva cărora trebuie să lupți.