Credit ipotecar – Top 10 întrebări FAQ

Un credit ipotecar este una dintre cele mai importante decizii financiare din viața unei persoane. Implică sume mari, angajamente pe termen lung și o bună planificare a bugetului personal sau familial. Înainte de a semna un contract, apar întrebări firești: ce acte sunt necesare, cât trebuie să fie avansul, cum aleg între dobândă fixă și variabilă, ce cheltuieli ascunse pot apărea sau dacă pot închiria locuința cumpărată pe credit. Am strâns cele mai frecvente 10 întrebări și răspunsurile aferente, ca să îți fie mai ușor să iei o decizie informată.

Care sunt pașii pentru obținerea unui credit ipotecar?

Obținerea unui credit ipotecar nu se rezumă doar la semnarea contractului cu banca. Este un proces structurat, care începe cu o discuție preliminară și se finalizează cu înscrierea ipotecii în cartea funciară. În 2025, pașii standardizați sunt clari, iar respectarea lor te ajută să economisești timp și energie.

1. Informarea și simularea inițială

Primul pas este să afli cât poți împrumuta în funcție de venitul tău. Băncile îți pun la dispoziție simulatoare online, unde introduci venitul, perioada de rambursare și avansul disponibil. Vei vedea rata lunară estimată și dacă te încadrezi în gradul de îndatorare maxim permis (40% din venit, 45% dacă aplici pentru prima locuință).

2. Preaprobarea financiară

Este o etapă esențială, pentru că îți confirmă suma maximă pe care o poți obține.Practic, mergi la „vânătoarea” de locuințe știind exact ce buget ai. Banca îți verifică veniturile (prin ANAF sau adeverință de venit), istoricul de credit și îți dă o preaprobare valabilă câteva luni.

3. Alegerea locuinței și antecontractul

După ce știi cât poți împrumuta, urmează să semnezi un antecontract de vânzare-cumpărare cu proprietarul imobilului. Acest document este necesar pentru dosarul de credit, deoarece dovedește intenția de cumpărare și stabilește condițiile tranzacției.

4. Evaluarea imobilului

Banca cere un raport de evaluare realizat de un evaluator autorizat ANEVAR. Costul (600–1000 lei) este suportat de client. Raportul stabilește valoarea de piață a locuinței, care influențează atât suma împrumutată, cât și procentul de avans.

5. Analiza și aprobarea finală

Dosarul complet, cu actele tale și cele ale imobilului, intră în analiză. Dacă totul este conform, banca aprobă creditul și transmite documentele pentru etapa finală: semnarea contractelor.

6. Semnarea contractului de credit și a ipotecii

Actele se semnează în fața notarului, iar ipoteca se înscrie în cartea funciară. Din acest moment, banca virează suma către vânzător, iar tu devii proprietar cu credit ipotecar.

7. Rambursarea și gestionarea creditului

După semnare, începe etapa cea mai lungă: plata ratelor lunare. Poți rambursa anticipat (parțial sau total), poți refinanța în viitor sau poți ajusta creditul dacă situația financiară se schimbă.

Pașii pot părea mulți, dar banca și notarul au proceduri clare. Rolul tău este să pregătești actele la timp și să îți calculezi realist bugetul.

Ce diferență este între dobânda fixă și cea variabilă?

Alegerea tipului de dobândă este una dintre cele mai importante decizii atunci când accesezi un credit ipotecar-imobiliar. De ea depinde nu doar cât plătești lunar, ci și cât de predictibil îți vei gestiona bugetul pe termen lung. În 2025, ofertele băncilor includ trei formule: dobândă fixă, variabilă și mixtă (fixă câțiva ani, apoi variabilă).

Dobânda fixă – siguranță și predictibilitate

Dobânda fixă înseamnă că rata ta lunară rămâne neschimbată pe toată perioada contractuală stabilită. Avantajul major este că știi din prima zi exact cât vei plăti, indiferent de evoluția pieței financiare sau de fluctuațiile indicelui IRCC. Este soluția preferată de cei care vor stabilitate și au venituri mai puțin flexibile.

Dobânda variabilă – flexibilitate, dar și risc

Dobânda variabilă este calculată în funcție de IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) + o marjă stabilită de bancă. IRCC se actualizează trimestrial, iar asta înseamnă că rata ta lunară poate crește sau scădea. Avantajul este că, în perioade de stabilitate economică sau scădere a dobânzilor, poți plăti mai puțin decât la o dobândă fixă. Dezavantajul e riscul ca rata să crească în perioade de inflație ridicată.

Dobânda mixtă – formula de compromise

Dobânda mixtă – formula de compromise

Tot mai multe bănci oferă în 2025 o dobândă mixtă: fixă în primii ani (ex. 3, 5 sau 10 ani), apoi variabilă. Este o opțiune bună dacă vrei liniște la început, dar nu vrei să plătești suplimentar pe termen lung.

Exemplu practic

Pentru un credit ipotecar de 250.000 lei pe 25 de ani:

• la o dobândă fixă de 5%, rata lunară este în jur de 1.460 lei;
• la o dobândă variabilă estimată la 7,5%, rata ajunge la aproximativ 1.850 lei.

Cum alegi între fixă și variabilă?

• Dacă ai venituri stabile, dar nu foarte mari, și vrei control strict al cheltuielilor, dobânda fixă e alegerea potrivită.
• Dacă ai o marjă de venit confortabilă și urmărești evoluțiile pieței, poți opta pentru variabilă, dar trebuie să îți asumi riscul de creștere.
• Dacă ești la început de drum sau ai cheltuieli fixe mari (ex. copii, rate la alte produse), predictibilitatea primează.

Recomandarea este să nu te uiți doar la rata lunară de azi, ci și la DAE (Dobânda Anuală Efectivă), care reflectă costul total al creditului. Un credit ipotecar este un angajament de zeci de ani, așa că liniștea financiară contează la fel de mult ca suma plătită în fiecare lună.

Ce venit minim trebuie să am pentru un credit ipotecar?

Una dintre primele întrebări pe care și le pune orice viitor cumpărător de locuință este: „Ce venit minim trebuie să am ca să pot lua un credit ipotecar?”. Răspunsul nu este unul fix, pentru că băncile nu stabilesc o sumă universală, ci analizează mai mulți factori: stabilitatea veniturilor, istoricul de credit și, mai ales, gradul maxim de îndatorare admis de BNR.

Gradul de îndatorare – regula de bază

Conform reglementărilor BNR, rata lunară a creditului ipotecar nu poate depăși:

• 40% din venitul net al solicitantului, în cazul unui credit standard;
• 45% din venitul net dacă este vorba de achiziția primei locuințe.

De exemplu, dacă ai un salariu net de 5.000 lei, banca îți va permite o rată maximă de aproximativ 2.000–2.250 lei. Pe baza acestei rate maxime se calculează și valoarea creditului pe care îl poți accesa.

Venituri acceptate

Băncile nu se limitează doar la salarii. În general, sunt eligibile:

• venituri din salarii raportate la ANAF;
• pensii permanente;
• venituri din chirii declarate la fisc;
• dividende (cu istoric de minim 2 ani);
• venituri ca PFA, profesii liberale sau freelanceri (cu documente fiscale și extrase de cont);
• venituri obținute în străinătate (cu acte traduse și legalizate).

Fiecare bancă are propriile reguli privind continuitatea și vechimea veniturilor. De pildă, pentru un contract de muncă e nevoie, de regulă, de cel puțin 3 luni la actualul angajator și 12 luni de vechime totală.

De ce nu există un „venit minim” universal

Un credit ipotecar se calculează raportat la suma împrumutată, la durata aleasă și la tipul de dobândă. Astfel, pentru aceeași locuință, doi clienți cu venituri diferite pot obține credite de valori diferite. De exemplu:

• cu un venit net de 4.000 lei, poți accesa un credit de aproximativ 200.000–220.000 lei;
• cu un venit net de 7.000 lei, suma maximă poate depăși 350.000 lei, în funcție de avans și condițiile băncii.

Sfaturi practice

• Nu lua în calcul doar venitul actual, ci și eventuale cheltuieli recurente (rate la alte credite, leasing, carduri de credit).
• Ține cont că băncile verifică inclusiv istoricul de plată din Biroul de Credit: întârzierile pot influența negativ eligibilitatea.
• Chiar dacă te încadrezi „tehnic” la un credit mai mare, alege o rată confortabilă, care să îți lase spațiu pentru cheltuieli neprevăzute.

Pe scurt, nu există o sumă minimă unică, dar regula celor 40–45% din venit net este reperul pe care îl aplică toate băncile. Așa poți calcula singur dacă ești aproape de suma dorită și ce tip de locuință îți permiți.

Cât este avansul minim necesar și ce tipuri de imobile sunt acceptate?

Atunci când te gândești la un credit ipotecar, una dintre primele întrebări este „Cât trebuie să am strâns pentru avans?”. În 2025, regulile sunt clare și stabilite de Banca Națională a României, dar diferă în funcție de tipul creditului și de imobilul pe care vrei să îl cumperi.

Avans minim pentru creditele ipotecare clasice

• 15% din valoarea locuinței, dacă este prima ta casă și creditul este în lei;
• 25% dacă este a doua locuință sau dacă mai ai deja un credit ipotecar;
• 20–25% pentru creditele în euro, dar doar dacă venitul este tot în euro;
• 40% pentru alte valute (situații mai rare).

De exemplu, pentru un apartament de 350.000 lei (aprox. 70.000 euro), avansul minim este de 52.500 lei (15%), dacă este prima ta locuință.

Avans la programul Noua Casă

Programul guvernamental Noua Casă rămâne atractiv în 2025 pentru cei care nu au sume mari puse deoparte:

• 5% avans pentru locuințe de până la 70.000 euro;
• 15% avans pentru locuințe între 70.001 și 140.000 euro.

Totuși, programul are și limitări: se aplică doar pentru prima locuință, are condiții stricte de eligibilitate și nu îți permite refinanțarea sau vânzarea imobilului în primii ani fără acordul statului.

Ce tipuri de imobile sunt acceptate?

Nu orice locuință poate fi cumpărată cu credit ipotecar. Banca analizează imobilul din punct de vedere juridic și tehnic:

• imobile finalizate cu carte funciară și intabulate;
• locuințe noi, dar doar dacă dezvoltatorul are toate autorizațiile;
• case vechi, dar cu acte clare de proprietate și fără litigii;
• terenuri construibile, în anumite condiții, pentru creditele ipotecare destinate construcției.

Nu sunt acceptate imobile fără cadastru, fără autorizație de construire sau cu risc seismic ridicat. Evaluarea imobilului, făcută de un expert ANEVAR, stabilește valoarea de piață și confirmă dacă este eligibil pentru credit.

De ce contează avansul?

Avansul nu este doar o condiție legală, ci și un factor de siguranță pentru bancă și pentru tine. Cu cât avansul este mai mare:

• rata lunară va fi mai mică;
• costul total al creditului scade;
• ai șanse mai mari să obții aprobarea rapidă.

În concluzie, dacă vrei flexibilitate și imobile variate, creditul ipotecar clasic e soluția, dar cere un avans de minimum 15%. Dacă ești la început de drum și nu ai economii mari, Noua Casă rămâne o opțiune cu avans redus, dar și cu restricții.

Ce documente sunt necesare pentru un credit ipotecar?

Un credit ipotecar nu se acordă „pe vorbe”, ci pe baza unui dosar complet, care dovedește atât situația ta financiară, cât și legalitatea imobilului pe care vrei să îl cumperi. Actele se împart, în general, în trei categorii: documente personale și de venit, documente ale imobilului și documente notariale/administrative.

1. Acte necesare pentru solicitant și co-debitor

• Carte de identitate (în copie și original);
• Adeverință de venit emisă de angajator sau acord de interogare ANAF;
• Contract de muncă și/sau fluturași de salariu (după caz);
• Pentru PFA sau profesii liberale: documente fiscale (declarații unice, balanțe, extrase de cont);
• Pentru venituri din chirii sau dividende: contracte înregistrate la ANAF și decizii de impunere;
• Extras de cont care arată încasările regulate.

2. Acte necesare pentru imobil

• Antecontractul de vânzare-cumpărare, semnat la notar;
• Actul de proprietate al vânzătorului (contract de vânzare-cumpărare, donație, moștenire etc.);
• Extras de carte funciară recent (valabil 30 de zile);
• Certificat de performanță energetică al locuinței;
• Plan cadastral și schița imobilului;
• Autorizația de construire și procesul-verbal de recepție (pentru locuințele noi).

3. Acte și documente suplimentare

• Declarație pe proprie răspundere că locuința achiziționată va fi folosită ca domiciliu (în unele cazuri);
• Polița de asigurare a locuinței (atât PAD cât și facultativă), obligatorii și cesionate în favoarea băncii;
• Cererea oficială de credit, completată la bancă;
• În cazul creditelor Noua Casă: documente suplimentare privind garanția statului și declarația că nu mai deții altă locuință.

De ce sunt importante aceste acte?

Toate documentele au rolul de a arăta băncii că:

• ai venituri stabile și verificabile;
• locuința este sigură juridic și tehnic;
• tranzacția respectă legea și poate fi înscrisă în cartea funciară cu ipotecă.

Sfaturi utile pentru pregătirea dosarului

• Verifică din timp valabilitatea documentelor (extrasul CF expiră după 30 de zile, certificatul energetic are valabilitate limitată).
• Cere din start lista completă de la bancă: pot exista mici diferențe de la o instituție la alta.
• Nu aștepta să semnezi antecontractul înainte să verifici actele imobilului; un viciu de formă poate bloca tot procesul.

Dosarul de credit poate părea voluminos, dar în realitate este o procedură standard. Dacă actele sunt pregătite la timp și în ordine, procesul de aprobare merge mult mai rapid.

Care este diferența între credit ipotecar și credit Prima Casă/Noua Casă?

De-a lungul anilor, mulți clienți au auzit de „Prima Casă”, actualul program „Noua Casă”, și s-au întrebat cum diferă acesta de un credit ipotecar clasic. Ambele au același scop – finanțarea cumpărării unei locuințe – dar regulile sunt diferite, mai ales în ceea ce privește avansul, valoarea maximă și restricțiile de utilizare.

Credit ipotecar clasic – flexibilitate și libertate

Creditul ipotecar clasic este produsul standard al băncilor:

• avans minim: 15% din valoarea imobilului (dacă este prima locuință);
• sumă maximă: în funcție de venit și de evaluarea imobilului, fără o limită impusă prin program guvernamental;
• tipuri de imobile acceptate: locuințe noi sau vechi, terenuri pentru construcție (mai rar), case în construcție (cu acte complete);
• libertate de utilizare: poți refinanța, poți vinde sau închiria locuința cu acordul băncii.

Programul Noua Casă – avans redus, dar cu condiții

Noua Casă este un program guvernamental, gândit să ajute persoanele aflate la prima achiziție de locuință:

• avans minim: 5% pentru locuințe de până la 70.000 euro și 15% pentru locuințe între 70.001 și 140.000 euro;
• valoare maximă a locuinței: 140.000 euro;
• garanția statului: o parte din credit este garantată de Fondul Național de Garantare a Creditelor;
• restricții: nu poți deține deja o altă locuință mai mare de 50 mp; nu poți închiria sau vinde imobilul în primii ani fără acordul statului; nu se pot face refinanțări către un credit clasic fără acordul Fondului de Garantare.

Diferențele esențiale

1. Avansul – mai mic la Noua Casă, dar cu limitări la valoarea locuinței;
2. Flexibilitatea – creditul ipotecar clasic îți permite mai multe opțiuni pe termen lung;
3. Eligibilitatea – Noua Casă este destinat doar celor care cumpără prima locuință, în timp ce un credit ipotecar poate fi accesat și pentru a doua casă sau pentru investiții;
4. Restricții de utilizare – creditul ipotecar clasic îți dă libertate, Noua Casă vine la pachet cu reguli stricte.

Exemplu practic

Dacă vrei să cumperi un apartament de 60.000 euro, prin Noua Casă trebuie să ai un avans de 3.000 euro. Printr-un credit ipotecar clasic, avansul minim ar fi de 9.000 euro. Diferența este clară, însă în cazul creditului clasic ai libertatea de a-l refinanța sau chiar de a-l închiria ulterior.

Dacă ești la început de drum și nu ai un buget mare pentru avans, Noua Casă poate fi o soluție rapidă. Dacă vrei libertate și planuri pe termen lung, creditul ipotecar clasic rămâne varianta mai avantajoasă.

Pot accesa un credit ipotecar împreună cu altcineva (co-debitor)?

Da, poți accesa un credit ipotecar împreună cu altcineva, iar această opțiune este des întâlnită. Băncile permit includerea unuia sau mai multor co-debitori în dosar, pentru a crește șansele de aprobare și suma maximă împrumutată.

Ce înseamnă co-debitor?

Co-debitorul este o persoană care semnează împreună cu tine contractul de credit și devine la fel de responsabilă pentru rambursarea acestuia. Practic, banca va lua în calcul veniturile ambelor persoane atunci când stabilește suma maximă de creditare.

Cine poate fi co-debitor?

• Soțul sau soția;
• Partenerul de viață (în unele cazuri, dacă există stabilitate dovedită a relației);
• Părinții, frații sau alte rude apropiate;
• În anumite situații, chiar și alte persoane, dacă pot demonstra venituri stabile și declarate.

Avantaje ale co-debitorului

• Crește venitul total luat în calcul → rata maximă admisă este mai mare;
• Crește șansele de aprobare, mai ales dacă solicitantul principal are un venit mai mic sau instabil;
• Poți accesa un credit mai mare și, implicit, o locuință mai valoroasă.

Diferența dintre co-debitor și girant

• Co-debitorul participă efectiv la credit, veniturile sale fiind luate în calcul și având obligația de plată lunară;
• Girantul (mai rar folosit azi) doar garantează creditul, dar veniturile lui nu sunt luate în calcul.

Ce responsabilități are co-debitorul?

Trebuie să știi că, odată semnat contractul, co-debitorul are exact aceleași obligații ca solicitantul principal. Dacă unul dintre voi nu își achită partea, banca poate solicita plata de la celălalt. De aceea, decizia trebuie luată cu multă responsabilitate.

Exemplu practic:

Dacă ai un venit net de 3.500 lei și părintele tău are un venit de 2.500 lei, împreună ajungeți la 6.000 lei. Banca va calcula gradul de îndatorare la acest total, ceea ce înseamnă că rata maximă admisă poate fi de aproximativ 2.400–2.700 lei. Cu această sumă, creditul accesibil va fi considerabil mai mare decât dacă ai aplica singur.

Poți lua un credit ipotecar cu un co-debitor, iar avantajul principal este puterea financiară mai mare. Totuși, nu uita că și responsabilitatea se împarte în mod egal.

Cum se face evaluarea imobilului și cine o plătește?

Evaluarea imobilului este o etapă obligatorie atunci când accesezi un credit ipotecar. Banca trebuie să știe exact ce valoare are locuința pe care o cumperi, pentru că aceasta devine garanția creditului. Fără raportul de evaluare, creditul nu poate fi aprobat.

Cine face evaluarea?

Evaluarea este realizată de un expert autorizat ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România). Lista evaluatorilor agreați este pusă la dispoziție de bancă, iar tu, ca solicitant, alegi pe cine contractezi.

Cum se desfășoară?

Evaluatorul vizitează locuința și verifică:

• suprafața și compartimentarea;
• anul construcției și materialele folosite;
• starea tehnică a imobilului;
• zona și prețurile de tranzacționare similare din apropiere;
• documentele juridice (extras CF, cadastru, autorizație de construire pentru imobile noi).
• Pe baza acestor informații, evaluatorul întocmește un raport de evaluare care stabilește valoarea de piață a locuinței.

Pe baza acestor informații, evaluatorul întocmește un raport de evaluare care stabilește valoarea de piață a locuinței.

Cine plătește evaluarea?

Costul evaluării este suportat de client, nu de bancă. În 2025, tarifele variază în funcție de tipul imobilului și de evaluator, dar se situează, în general, între 600 și 1.000 lei. Plata se face direct către evaluator, înainte de întocmirea raportului.

De ce contează raportul de evaluare?

• Banca nu îți poate acorda un credit mai mare decât valoarea stabilită de evaluator.
• Dacă prețul de vânzare este mai mare decât valoarea de evaluare, diferența trebuie acoperită din avansul propriu.
• În cazul construcțiilor noi, raportul confirmă că imobilul este conform și sigur din punct de vedere tehnic.

Dacă ai găsit un apartament la prețul de 80.000 euro, dar evaluatorul stabilește o valoare de 75.000 euro,banca va calcula creditul raportat la 75.000. Diferența de 5.000 euro va trebui acoperită din resurse proprii. Evaluarea imobilului este un pas standard, obligatoriu și plătit de client. Chiar dacă pare doar o formalitate, ea asigură că imobilul cumpărat are o valoare reală și poate garanta creditul în siguranță.

Ce cheltuieli ascunse pot apărea la un credit ipotecar?

Un credit ipotecar nu înseamnă doar ratele lunare și dobânda. Pe lângă acestea, există și alte costuri asociate, care pot fi trecute cu vederea dacă nu citești cu atenție contractul. Nu sunt „ascunse” în sensul ilegal al termenului, ci mai degrabă costuri suplimentare, obligatorii sau opționale, pe care trebuie să le ai în vedere încă de la început.

1. Comisionul de analiză a dosarului

Unele bănci percep un comision unic pentru analizarea și aprobarea creditului.

2. Costul evaluării imobilului

După cum am menționat, raportul de evaluare este obligatoriu și costă între 600 și 1.000 lei, sumă suportată de client.

3. Taxe notariale

Contractul de vânzare-cumpărare și ipoteca trebuie autentificate la notar. Taxele se calculează procentual din valoarea tranzacției și pot ajunge la câteva mii de lei.

4. Asigurările obligatorii

• Asigurarea PAD (polița împotriva dezastrelor naturale) este obligatorie pentru toate locuințele și costă aprox. 20 euro/an.
• Asigurarea facultativă a locuinței, cesionată băncii, are un cost variabil (0,1–0,3% din valoarea locuinței pe an).

5. Cheltuieli cu extrasul de carte funciară și cadastru

Fiecare extras CF costă, iar pentru un dosar ipotecar vei avea nevoie de mai multe (de regulă între 20 și 40 lei/extras). La fel, orice actualizare cadastrală implică costuri suplimentare.

6. Comisionul de rambursare anticipată

Dacă vrei să plătești creditul mai repede, unele bănci percep un comision (maxim 1% din suma rambursată, conform legislației în vigoare)

7. Alte cheltuieli ocazionale

• Costuri de administrare a contului curent în care se plătește rata;
• Posibile taxe pentru emiterea sau reemiterea unor documente;
• Cheltuieli cu traducerea și legalizarea actelor (dacă sunt venituri din străinătate sau acte redactate în altă limbă).

De ce este important să le cunoști din timp?

Pentru că toate aceste costuri inițiale și recurente se adaugă la efortul financiar. Dacă le planifici corect, nu vei fi surprins la notar sau la prima rată.

Un credit ipotecar nu are „capcane”, dar are costuri inevitabile, care pot ajunge la câteva mii de lei pe lângă avans. Informează-te din timp și solicită băncii lista completă de comisioane și taxe, ca să îți faci un buget realist.

Pot vinde sau închiria locuința achiziționată prin credit ipotecar?

Mulți clienți se întreabă ce libertate au după ce cumpără o locuință cu credit ipotecar. Chiar dacă imobilul este ipotecat în favoarea băncii, ai dreptul de proprietate deplin, însă cu anumite condiții.

Vânzarea locuinței cu ipotecă

• Da, poți vinde locuința, dar numai cu acordul băncii, pentru că ipoteca trebuie stinsă sau transferată.
• Există două scenarii:
  1. Rambursarea anticipată – folosești banii din vânzare pentru a stinge creditul, banca radiază ipoteca și noul proprietar rămâne cu imobilul liber de sarcini.
  2. Cesionarea creditului – mai rar întâlnită, presupune ca noul cumpărător să preia creditul în derulare, cu acordul băncii.

Închirierea locuinței ipotecate

• În cazul unui credit ipotecar clasic, închirierea este permisă, dar banca trebuie informată. De obicei, nu există restricții majore, atâta timp cât ratele sunt achitate la timp.
• În schimb, dacă locuința este achiziționată prin programul Noua Casă, există restricții clare: nu ai voie să închiriezi sau să vinzi imobilul în primii ani fără acordul statului, pentru că acesta garantează o parte din credit.

De ce are banca un cuvânt de spus?

Pentru că locuința cumpărată este și garanția creditului. Orice schimbare de proprietar sau de destinație trebuie să asigure în continuare protecția băncii și respectarea contractului.

Dacă ai cumpărat un apartament cu un credit ipotecar clasic și vrei să te muți în alt oraș, îl poți închiria și folosi chiria pentru a acoperi rata. Dacă, peste câțiva ani, decizi să îl vinzi, banca va fi parte în tranzacție pentru radierea ipotecii.

Poți vinde sau închiria o locuință cumpărată prin credit ipotecar, dar mereu cu respectarea regulilor contractuale. Diferența majoră este între un credit clasic (unde există libertate mai mare) și programul Noua Casă, unde restricțiile sunt mai stricte.

Publicat pe 17.09.2025