Educația financiară în România: unde ne situăm în Uniunea Europeană?

Educația financiară în România are de recuperat față de media UE. În Flash Eurobarometrul 525 din 2023, 13% dintre respondenții din România au obținut un scor ridicat la cunoștințe financiare, față de 26% la nivel european. Această pondere ne plasează pe ultimul loc între statele membre.

Unde se situează România la cunoștințe financiare în UE?

Comparația se bazează pe o cercetare realizată pentru Comisia Europeană între 29 martie și 5 aprilie 2023. Au participat online 26.139 de cetățeni de minimum 18 ani din cele 27 de țări UE, iar rezultatele au fost ponderate pentru populațiile analizate.

Procentele arată câți respondenți au atins pragul stabilit de cercetare. Ele descriu rezultatele din anul respectiv, fără să reprezinte o măsurătoare a situației din 2026.

Ce înseamnă un nivel ridicat de cunoștințe financiare?

Participanții au răspuns la cinci întrebări. Patru sau cinci răspunsuri corecte înseamnă un scor ridicat, două sau trei indică un scor mediu, iar cel mult unul, un scor scăzut. În România, 57% s-au încadrat la nivelul mediu, iar 30% la cel scăzut.

De ce diferă clasamentul în funcție de indicator?

Raportul calculează și un scor general de alfabetizare financiară, care combină în proporții egale cunoștințele testate și comportamentele declarate: atenția la cheltuieli, evaluarea posibilității de a cumpăra ceva și urmărirea obiectivelor pe termen lung.

La acest indicator, 12% dintre respondenții din România au obținut un nivel ridicat, față de 18% în UE. Cele mai mici ponderi apar în Portugalia și Letonia, ambele cu 11%.

O persoană poate declara că își urmărește cheltuielile și, în același timp, să răspundă greșit la o întrebare despre dobândă. De aceea, cele două rezultate trebuie citite separat: ele surprind aspecte diferite ale relației cu banii.

Ce concepte financiare sunt evaluate?

Întrebările de verificare urmăresc înțelegerea unor mecanisme care influențează economiile și investițiile:

• dobânda și acumularea ei în timp;
• efectul inflației asupra puterii de cumpărare;
• legătura dintre riscul unei investiții și randamentul posibil;
• diversificarea investițiilor;
• relația dintre modificarea dobânzilor și prețul obligațiunilor.

Aceste teme pot părea îndepărtate până când ai de făcut o alegere. Dacă pui bani deoparte pentru o cheltuială viitoare, contează ce vei putea cumpăra cu ei. Dacă analizezi o investiție, ai nevoie să înțelegi atât câștigul posibil, cât și pierderea pe care ți-o poți permite.

Ce ne spun rezultatele despre deciziile de zi cu zi?

Cercetarea oferă repere despre cunoștințele evaluate. Pentru a înțelege cauzele diferențelor dintre țări sau situația unei anumite familii sunt necesare informații suplimentare.

În practică, poți porni de la întrebările care apar în propriul buget. Înțelegi cum se calculează o dobândă? Poți explica de ce aceeași sumă cumpără mai puține lucruri când prețurile cresc? Știi ce riști dacă îți concentrezi toate economiile într-o singură investiție?

Înainte să accepți o ofertă, încearcă să explici cu propriile cuvinte ce costuri presupune și în ce condiții ai acces la bani. Dacă rămân neclarități, cere explicații.

Cunoștințele financiare au însă limite: un venit insuficient, o cheltuială medicală sau pierderea locului de muncă pot pune presiune pe buget chiar și atunci când înțelegi bine mecanismele banilor.

Pentru o introducere în aceste teme, poți consulta ghidul despre educația financiară și noțiunile de bază despre bani.

Cum îți poți exersa cunoștințele financiare?

În Naționala de Edu Fin găsești antrenamente despre dobânzi, inflație, investiții și securitate cibernetică. Poți începe cu tema care îți ridică întrebări și poți folosi explicațiile în următoarea situație în care ai de luat o decizie.

Chestionarul campaniei are rol educațional. Participarea și rezultatele obținute pe platformă sunt distincte de eșantionul și indicatorii cercetării europene; ele nu actualizează automat poziția României în Eurobarometru.

Publicat pe 20.10.2026