Intră în prima Națională unde joacă toți românii
Naționala de Edu Fin luptă pentru creșterea educației financiare din România
Inflația
Cât timp ai?
Poți alege să te încălzești cu câteva informații punctuale, să faci niște sprinturi tematice sau poți să alegi direct antrenamentul cardio, mai intens.
Ce e inflația?
Știai că inflația nu înseamnă că totul se scumpește la fel? E, de fapt, o medie. Unele produse cresc cu 20%, altele cu 2%, altele se ieftinesc. Inflația ta personală poate fi complet diferită față de cea anunțată oficial. Inflația personală depinde de produsele pe care le cumperi în fiecare lună. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
Știai că inflația nu înseamnă că totul se scumpește la fel? E, de fapt, o medie. Unele produse cresc cu 20%, altele cu 2%, altele se ieftinesc. Inflația ta personală poate fi complet diferită față de cea anunțată oficial. Inflația personală depinde de produsele pe care le cumperi în fiecare lună. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
Dobânda pe hârtie versus dobânda reală
Știai că dobânda afișată de bancă nu îți arată întotdeauna cât câștigi în realitate? Dobânda nominală este procentul pe care îl primești pentru banii economisiți. Dobânda reală ține cont și de inflație, adică de creșterea prețurilor. De exemplu, dacă un depozit îți aduce o dobândă de 8%, dar inflația este de 10%, banii tăi cresc ca valoare în cont, însă poți cumpăra mai puține lucruri cu ei. Cu alte cuvinte, pierzi putere de cumpărare. Pe scurt: dobânda reală este ceea ce rămâne din dobândă după ce iei în calcul inflația. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
Știai că dobânda afișată de bancă nu îți arată întotdeauna cât câștigi în realitate? Dobânda nominală este procentul pe care îl primești pentru banii economisiți. Dobânda reală ține cont și de inflație, adică de creșterea prețurilor. De exemplu, dacă un depozit îți aduce o dobândă de 8%, dar inflația este de 10%, banii tăi cresc ca valoare în cont, însă poți cumpăra mai puține lucruri cu ei. Cu alte cuvinte, pierzi putere de cumpărare. Pe scurt: dobânda reală este ceea ce rămâne din dobândă după ce iei în calcul inflația.
De ce nu te ajută să ții banii la saltea?
Știai că banii ținuți „la saltea” pierd din valoare chiar dacă nu îi cheltuiești Inflația nu îți ia bani din portofel, dar reduce treptat ceea ce poți cumpăra cu ei. Cu aceeași sumă, de la un an la altul, vei putea cumpăra mai puține produse și servicii. De aceea, banii care stau pe loc nu rămân, de fapt, la aceeași valoare. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin. Dă informația mai departe și ajută România să urce în clasamentul educației financiare!
Știai că banii ținuți „la saltea” pierd din valoare chiar dacă nu îi cheltuiești Inflația nu îți ia bani din portofel, dar reduce treptat ceea ce poți cumpăra cu ei. Cu aceeași sumă, de la un an la altul, vei putea cumpăra mai puține produse și servicii. De aceea, banii care stau pe loc nu rămân, de fapt, la aceeași valoare. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin. Dă informația mai departe și ajută România să urce în clasamentul educației financiare!
Cum se stabilește cursul euro?
Știai că valoarea euro nu este stabilită în fiecare dimineață de o singură instituție? Cursul se formează zilnic, în funcție de cererea și oferta de valută. Companiile care importă au nevoie de euro, exportatorii încasează valută, iar turiștii, investitorii și băncile cumpără sau vând euro. BNR poate interveni pentru a reduce fluctuațiile prea mari, dar evoluția cursului pe termen lung depinde de economie și de piața valutară. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin. Dă informația mai departe și ajută România să urce în clasamentul educației financiare!
Știai că valoarea euro nu este stabilită în fiecare dimineață de o singură instituție? Cursul se formează zilnic, în funcție de cererea și oferta de valută. Companiile care importă au nevoie de euro, exportatorii încasează valută, iar turiștii, investitorii și băncile cumpără sau vând euro. BNR poate interveni pentru a reduce fluctuațiile prea mari, dar evoluția cursului pe termen lung depinde de economie și de piața valutară. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin. Dă informația mai departe și ajută România să urce în clasamentul educației financiare!
Cum te protejezi de inflație?
Știai că un euro mai scump îți poate afecta bugetul chiar dacă nu pleci niciodată din țară? România cumpără din străinătate combustibil, medicamente, electronice, alimente și multe alte produse. Când euro se scumpește, firmele plătesc mai mult pentru aceste importuri, iar costurile pot ajunge și în prețurile pe care le plătim noi. De aceea, cursul euro nu se vede doar la casa de schimb. Se poate vedea și în bonul de cumpărături. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin. Dă informația mai departe și ajută România să urce în clasamentul educației financiare!
Știai că un euro mai scump îți poate afecta bugetul chiar dacă nu pleci niciodată din țară? România cumpără din străinătate combustibil, medicamente, electronice, alimente și multe alte produse. Când euro se scumpește, firmele plătesc mai mult pentru aceste importuri, iar costurile pot ajunge și în prețurile pe care le plătim noi. De aceea, cursul euro nu se vede doar la casa de schimb. Se poate vedea și în bonul de cumpărături. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin. Dă informația mai departe și ajută România să urce în clasamentul educației financiare!
Credit în lei sau în euro?
Moneda în care contractezi un credit contează la fel de mult ca dobânda. Dacă veniturile tale sunt în lei, dar creditul este în euro, te expui riscului valutar. Dacă leul pierde din valoare față de euro, vei avea nevoie de mai mulți lei pentru a plăti aceeași rată în euro. Astfel, rata ta poate crește chiar dacă dobânda și condițiile din contract nu s-au schimbat. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
Moneda în care contractezi un credit contează la fel de mult ca dobânda. Dacă veniturile tale sunt în lei, dar creditul este în euro, te expui riscului valutar. Dacă leul pierde din valoare față de euro, vei avea nevoie de mai mulți lei pentru a plăti aceeași rată în euro. Astfel, rata ta poate crește chiar dacă dobânda și condițiile din contract nu s-au schimbat. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
Ce e inflația?
O cafea costa 3 lei acum 10 ani. Azi costă 8 lei. Cafeaua e aceeași, leul cumpără mai puțin. Inflația e creșterea generală a prețurilor, măsurată pe un coș standard de produse și servicii. Nu e un fenomen abstract, e în factura ta de curent, în chiria ta, în coșul de la supermarket.
42% dintre români nu au știut să răspundă corect la întrebările despre inflație la ultima măsurătoare Eurobarometru. România e pe ultimul loc în UE la educație financiară. Fii parte din Echipa de Edu Fin a României și dă acest antrenament mai departe, fiecare român educat financiar urcă țara un pic în clasament.
Dobânda pe hârtie versus dobânda reală
Banca îți oferă 8% dobândă. Inflația e 10%. De fapt pierzi 2% putere de cumpărare. Formula care contează: Dobândă reală = Dobândă nominală − Inflație. Ai mai mulți lei în cont, dar cumperi mai puțin cu ei.
Majoritatea românilor se uită doar la dobânda nominală și ignoră inflația — și pierd putere de cumpărare în fiecare an fără să știe. Fii parte din Echipa de Edu Fin a României și dă acest antrenament mai departe. Nu ne place să fim pe ultimul loc în UE, hai să urcăm împreună.
De ce nu te ajută să ții banii la saltea?
Dacă păstrezi 1.000 de lei „la saltea” timp de 10 ani, suma va rămâne aceeași. Dar, la o inflație medie de 5% pe an, vei putea cumpăra cu acea sumă cu aproape 40% mai puțin. În aproximativ 14 ani, banii care nu produc nimic își pot pierde jumătate din puterea de cumpărare. Așadar, să nu faci nimic cu banii nu este o decizie neutră. Înseamnă să accepți că valoarea lor scade, lent și constant.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la educație financiară, iar una dintre consecințe este că miliarde de lei sunt păstrate în numerar sau în conturi curente, unde pierd treptat din valoare. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin. Dă acest antrenament mai departe și ajută România să urce în clasamentul educației financiare!
Cum te protejezi de inflație
Depozite, titluri de stat, fonduri de investiții, toate bat bani ținuți la saltea. Istoric, acțiunile diversificate au bătut inflația cel mai consistent pe termen lung. Primul pas nu e să devii expert, e să nu lași banii nemișcați mai mult decât e necesar.
Doar 1 din 3 români economisește activ și investește dincolo de contul curent conform datelor europene. Fii parte din Echipa de Edu Fin a României și dă acest antrenament mai departe. Hai să mutăm România de pe ultimul loc în clasamentul UE la educație financiară.
Cafeaua care explică tot
2014: o cafea la bar - 3 lei. Zece ani mai târziu: aceeași cafea - 8 lei.Cafeaua nu s-a schimbat. Leul s-a depreciat. Asta e inflația. Banii tăi cumpără mai puțin în fiecare an, indiferent dacă faci ceva sau nu. Indiferent dacă ești atent sau nu. 1.000 lei la saltea timp de 10 ani nu se schimbă, dar puterea lor a scăzut cu 20-30%. Robinet care picură. Constant. Fără oprire.
Fii parte din Echipa de Edu Fin a României și dă acest antrenament mai departe. Hai să mutăm România de pe ultimul loc în clasamentul UE la educație financiară.
Inflația ta e alta decât a vecinului tău
Statul anunță inflație 5%. Tu simți 12%. Nimeni nu minte. Inflația oficială e o medie pe un coș standard. Tu nu ești o medie. Dacă cheltuiești mult pe mâncare, chirie și utilități, care se scumpesc mai repede, inflația ta personală e mai mare decât cea oficială. Exercițiu rapid: notează primele 5 categorii de cheltuieli. Cât s-au scumpit față de acum un an? Aia e inflația ta.
Fii parte din Echipa de Edu Fin a României și dă acest antrenament mai departe. Hai să mutăm România de pe ultimul loc în clasamentul UE la educație financiară.
Ce este cursul de schimb?
Cursul de schimb este prețul unui euro în lei, câți lei dai ca să cumperi un euro. Azi este peste 5 lei. Acum 10 ani era 4,4 lei. Nu e un număr fixat de nimeni dimineața. Se formează în fiecare zi din milioane de tranzacții, companii care importă și au nevoie de euro, exportatori care primesc euro și îi schimbă în lei, turiști, investitori, bănci. Când România cumpără mai mult din afară decât vinde, cererea de euro crește și leul slăbește automat. Când BNR vede că leul scade prea repede, intervene, vinde euro din rezervele statului ca să tempereze căderea. Nu îl poate opri complet, dar îl poate încetini.
Mulți români cu credite în euro nu au înțeles că deprecierea leului le crește rata fără ca banca să fi schimbat nimic în contract. Fii parte din Echipa de Edu Fin a României și dă acest antrenament mai departe. România e pe ultimul loc în UE la educație financiară, hai să urcăm împreună.
Euro crește, tu plătești mai mult
Când euro crește față de leu, nu o simți doar la vacanța din Italia. O simți acasă, în fiecare zi.
România importă combustibil, medicamente, electronice, alimente. Toate plătite se fac în euro. Când euro crește cu 10%, importatorul plătește mai mult în lei pentru același produs și transferă costul la tine, la raft. Dacă ai credit în euro, rata ta în lei crește automat, fără ca banca să fi schimbat nimic în contract. Un euro crescut înseamnă o România mai scumpă pentru toți.
La ultima măsurătoare Eurobarometru privind educația financiară, România a terminat pe ultimul loc în UE. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
De ce s-a slăbit leul față de euro în ultimii 20 de ani?
În 2004 un euro costa 4 lei. Azi costă peste 5 lei. Nu e întâmplător. România cumpără din afară mult mai mult decât vinde, avem unul din cele mai mari deficite comerciale din UE. Asta înseamnă că în fiecare zi avem nevoie de mai mulți euro decât primim. Cererea e mai mare decât oferta și leul slăbește treptat. Nu dramatic, nu peste noapte. Dar constant, an după an.
România importă mult mai mult decât exportă și totuși puțini români înțeleg de ce asta îi afectează direct în prețurile zilnice. Dă mai departe antrenamentul de Edu Fin și urcăm România împreună din ultimul loc în UE la nivelul de educație financiară!
Credit în lei sau în euro? O regulă simplă
Câștigi în lei? Împrumută în lei. Câștigi în euro? Poți împrumuta în euro. Dacă iei credit în euro cu venituri în lei, îți asumi un risc valutar în plus față de riscul normal al creditului. Dacă leul se depreciază, rata ta în lei crește automat fără ca banca să schimbe nimic.
Dă mai departe antrenamentul de Edu Fin și urcăm România împreună din ultimul loc în UE la nivelul de educație financiară.
Cum a plătit Radu mai mult pentru același apartament fără să știe
Radu are 44 de ani și e contabil în Brașov. A luat un credit în euro în 2015 pentru un apartament. La momentul semnării, rata lunară era 1.650 lei.
Nu se uitase niciodată cu atenție la cursul valutar. De ce ar fi făcut-o? Rata era fixă în euro.
În 2023 a recalculat. Cursul euro crescuse de la 4,42 lei la 5,05 lei. Rata lui în euro rămăsese identică, dar în lei crescuse la 1.880 de lei pe lună.
„230 de lei în plus pe lună înseamnă 2.760 de lei pe an. Înmulțit cu opt ani înseamnă că am plătit cu 22.000 de lei mai mult decât credeam că voi plăti. Nicio clauză nu s-a schimbat în contract."
Banca nu modificase nimic. Leul slăbise față de euro, treptat, an după an, și el suportase tot costul.
Lecția pe care ar oferi-o cuiva când își ia primul credit este: câștigă în lei, împrumută în lei.
Andreea are 38 de ani și lucrează ca profesoară în Cluj. Nu s-a considerat niciodată „o persoană cu bani", câștigă decent, cheltuiește chibzuit, pune deoparte ce poate.
Acum doi ani, la o discuție cu o colegă, a aflat că are un cont de Pilon II activ de când s-a angajat, la 24 de ani. Nu știa exact cât are acolo. Nu verificase niciodată.
A intrat pe site-ul fondului și a rămas fără cuvinte: 47.000 de lei acumulați în 14 ani de contribuții lunare automate.
„Eu credeam că am vreo 10.000 de lei acolo, dacă am. Nu îmi venea să cred."
Cei 47.000 de lei nu erau doar contribuțiile ei. Erau contribuțiile plus randamentele investite an după an, dobânda compusă lucrând în tăcere, fără ca ea să facă nimic.
Lecția învățată: Cursul valutar nu e un număr abstract din știri. E în rata ta lunară, dacă ai credit în valută și câștigi în lei. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
Cum a câștigat bunica Mariei 9% și totuși a pierdut
Maria are 29 de ani și lucrează în IT în Cluj. Vara trecută a vizitat-o pe bunica în Bacău și au discutat despre bani, ceva ce nu mai făcuseră niciodată.
Bunica era mulțumită. Pusese 30.000 de lei la un depozit cu 9% dobândă pe an. Cel mai bun depozit pe care îl luase vreodată, spusese.
Maria a tăcut câteva secunde, apoi a întrebat: „Bunică, știi care e inflația acum?"
Bunica nu știa. Era 10%.
La final de an, bunica primea 2.700 lei dobândă. Dar puterea de cumpărare a celor 30.000 lei scăzuse cu 3.000 lei. Câștigase 2.700, pierduse 3.000. Dobânda reală era minus 1%.
„Nu înțeleg, banca mi-a dat banii, cum am pierdut?"
Maria i-a explicat: „Ai mai mulți lei în cont. Dar cu ei cumperi mai puțin decât acum un an. Banii au crescut, puterea lor a scăzut." Bunica a înțeles pentru prima dată de ce contează nu ce îți dă banca, ci ce rămâne după inflație.
Maria are 29 de ani și lucrează în IT în Cluj. Vara trecută a vizitat-o pe bunica în Bacău și au discutat despre bani, ceva ce nu mai făcuseră niciodată.
Bunica era mulțumită. Pusese 30.000 de lei la un depozit cu 9% dobândă pe an. Cel mai bun depozit pe care îl luase vreodată, spusese.
Maria a tăcut câteva secunde, apoi a întrebat: „Bunică, știi care e inflația acum?"
Bunica nu știa. Era 10%.
La final de an, bunica primea 2.700 lei dobândă. Dar puterea de cumpărare a celor 30.000 lei scăzuse cu 3.000 lei. Câștigase 2.700, pierduse 3.000. Dobânda reală era minus 1%.
„Nu înțeleg, banca mi-a dat banii, cum am pierdut?"
Maria i-a explicat: „Ai mai mulți lei în cont. Dar cu ei cumperi mai puțin decât acum un an. Banii au crescut, puterea lor a scăzut." Bunica a înțeles pentru prima dată de ce contează nu ce îți dă banca, ci ce rămâne după inflație.
Lecția învățată: 9% sună bine. Minus inflația, poate fi negativ. Dobânda reală e singura care contează pentru puterea de cumpărare. Fii parte din Echipa Națională de Edu Fin, dă mai departe antrenamentul și hai să urcăm împreună România de pe ultimul loc!
Poți să te antrenezi și pe alte teme sau , dacă ești gata, poți să-ți testezi cunoștințele.
Dobânda
Securitate Cibernetică
Investițiile
Sunt gata
Spre quiz , Deschide in tab nou