Intră în prima Națională unde joacă toți românii
Naționala de Edufin luptă pentru creșterea educației financiare din România
Inflația
Cât timp ai?
Poți alege să te încălzești cu câteva informații punctuale, să faci niște sprinturi tematice sau poți să alegi direct antrenamentul cardio, mai intens.
Ce e inflația?
Știai că inflația nu înseamnă că totul se scumpește la fel? E o medie. Unele produse cresc cu 20%, altele cu 2%, altele se ieftinesc. Inflația ta personală poate fi complet diferită față de cea anunțată oficial depinde de ce cumperi în fiecare lună. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Știai că inflația nu înseamnă că totul se scumpește la fel? E o medie. Unele produse cresc cu 20%, altele cu 2%, altele se ieftinesc. Inflația ta personală poate fi complet diferită față de cea anunțată oficial depinde de ce cumperi în fiecare lună. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Dobânda pe hârtie versus dobânda reală
Știai că dobânda reală e complet diferită față de dobânda pe care ți-o oferă banca? Dobânda băncii e la număr. Dobânda reală e ce rămâne după ce scazi inflația. Poți câștiga 8% la depozit și totuși să pierzi putere de cumpărare dacă inflația e mai mare. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Știai că dobânda reală e complet diferită față de dobânda pe care ți-o oferă banca? Dobânda băncii e la număr. Dobânda reală e ce rămâne după ce scazi inflația. Poți câștiga 8% la depozit și totuși să pierzi putere de cumpărare dacă inflația e mai mare. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
De ce nu te ajută să ții banii la saltea?
Știai că banii la saltea nu sunt în siguranță, ei pierd valoare în fiecare an fără să îi atingi? Inflația nu îți ia banii din mână. Îi face să cumpere mai puțin în fiecare an, silențios și constant. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Știai că banii la saltea nu sunt în siguranță, ei pierd valoare în fiecare an fără să îi atingi? Inflația nu îți ia banii din mână. Îi face să cumpere mai puțin în fiecare an, silențios și constant. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Cum se stabilește cursul euro?
Știai că cursul euro nu e fixat de nimeni dimineața? Se formează în fiecare zi din milioane de tranzacții companii care importă, exportatori care vând, turiști, investitori, bănci. BNR poate interveni să tempereze fluctuațiile extreme, dar nu poate controla cursul pe termen lung. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Știai că cursul euro nu e fixat de nimeni dimineața? Se formează în fiecare zi din milioane de tranzacții companii care importă, exportatori care vând, turiști, investitori, bănci. BNR poate interveni să tempereze fluctuațiile extreme, dar nu poate controla cursul pe termen lung. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Cum te protejezi de inflație?
Știai că un euro mai scump se simte chiar dacă nu călătorești niciodată în Europa? România import combustibil, medicamente, electronice, alimente. Când euro crește, toate acestea se scumpesc automat în lei. Cursul valutar e în coșul tău de cumpărături în fiecare săptămână. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Știai că un euro mai scump se simte chiar dacă nu călătorești niciodată în Europa? România import combustibil, medicamente, electronice, alimente. Când euro crește, toate acestea se scumpesc automat în lei. Cursul valutar e în coșul tău de cumpărături în fiecare săptămână. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Credit în lei sau în euro?
Știai că moneda în care iei un credit contează la fel de mult ca dobânda? Dacă câștigi în lei și te împrumuți în euro, îți asumi un risc în plus dacă leul se va deprecia față de euro. Rata în lei poate crește fără ca banca să fi schimbat nimic în contract. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Știai că moneda în care iei un credit contează la fel de mult ca dobânda? Dacă câștigi în lei și te împrumuți în euro, îți asumi un risc în plus dacă leul se va deprecia față de euro. Rata în lei poate crește fără ca banca să fi schimbat nimic în contract. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Ce e inflația?
O cafea costa 3 lei acum 10 ani. Azi costă 8 lei. Cafeaua e aceeași, leul cumpără mai puțin. Inflația e creșterea generală a prețurilor, măsurată pe un coș standard de produse și servicii. Nu e un fenomen abstract, e în factura ta de curent, în chiria ta, în coșul de la supermarket.
42% dintre români nu au știut să răspundă corect la întrebările despre inflație la ultima măsurătoare Eurobarometru. România e pe ultimul loc în UE la educație financiară. Fii parte din Echipa de EduFin a României și dă acest antrenament mai departe, fiecare român educat financiar urcă țara un pic în clasament.
Dobânda pe hârtie versus dobânda reală
Banca îți oferă 8% dobândă. Inflația e 10%. De fapt pierzi 2% putere de cumpărare. Formula care contează: Dobândă reală = Dobândă nominală − Inflație. Ai mai mulți lei în cont, dar cumperi mai puțin cu ei.
Majoritatea românilor se uită doar la dobânda nominală și ignoră inflația — și pierd putere de cumpărare în fiecare an fără să știe. Fii parte din Echipa de EduFin a României și dă acest antrenament mai departe. Nu ne place să fim pe ultimul loc în UE, hai să urcăm împreună.
De ce nu te ajută să ții banii la saltea?
1.000 lei la saltea timp de 10 ani = același număr, putere de cumpărare cu 40% mai mică. La 5% inflație medie, banii nemișcați pierd jumătate din putere în 14 ani. Nu e o decizie neutră să nu faci nimic cu bani, e o decizie de a pierde lent și sigur.
România e pe ultimul loc în UE la educație financiară și una din consecințe directe e că miliarde de lei stau nemișcați în conturi curente sau acasă, pierzând din valoare în fiecare zi. Fii parte din Echipa de EduFin a României și dă acest antrenament mai departe. Hai să urcăm România în clasament.
Cum te protejezi de inflație
Depozite, titluri de stat, fonduri de investiții, toate bat bani ținuți la saltea. Istoric, acțiunile diversificate au bătut inflația cel mai consistent pe termen lung. Primul pas nu e să devii expert, e să nu lași banii nemișcați mai mult decât e necesar.
Doar 1 din 3 români economisește activ și investește dincolo de contul curent conform datelor europene. Fii parte din Echipa de EduFin a României și dă acest antrenament mai departe. Hai să mutăm România de pe ultimul loc în clasamentul UE la educație financiară.
Cafeaua care explică tot
2014: o cafea la bar - 3 lei. Zece ani mai târziu: aceeași cafea - 8 lei.Cafeaua nu s-a schimbat. Leul s-a depreciat. Asta e inflația. Banii tăi cumpără mai puțin în fiecare an, indiferent dacă faci ceva sau nu. Indiferent dacă ești atent sau nu. 1.000 lei la saltea timp de 10 ani nu se schimbă, dar puterea lor a scăzut cu 20-30%. Robinet care picură. Constant. Fără oprire. Fii parte din Echipa de EduFin a României și dă acest antrenament mai departe. Hai să mutăm România de pe ultimul loc în clasamentul UE la educație financiară.
Inflația ta e alta decât a vecinului tău
Statul anunță inflație 5%. Tu simți 12%. Nimeni nu minte. Inflația oficială e o medie pe un coș standard. Tu nu ești o medie. Dacă cheltuiești mult pe mâncare, chirie și utilități, care se scumpesc mai repede, inflația ta personală e mai mare decât cea oficială. Exercițiu rapid: notează primele 5 categorii de cheltuieli. Cât s-au scumpit față de acum un an? Aia e inflația ta. Fii parte din Echipa de EduFin a României și dă acest antrenament mai departe. Hai să mutăm România de pe ultimul loc în clasamentul UE la educație financiară.
Ce este cursul de schimb?
Cursul de schimb este prețul unui euro în lei, câți lei dai ca să cumperi un euro. Azi este peste 5 lei. Acum 10 ani era 4,4 lei. Nu e un număr fixat de nimeni dimineața. Se formează în fiecare zi din milioane de tranzacții, companii care importă și au nevoie de euro, exportatori care primesc euro și îi schimbă în lei, turiști, investitori, bănci. Când România cumpără mai mult din afară decât vinde, cererea de euro crește și leul slăbește automat. Când BNR vede că leul scade prea repede, intervene, vinde euro din rezervele statului ca să tempereze căderea. Nu îl poate opri complet, dar îl poate încetini.
Mulți români cu credite în euro nu au înțeles că deprecierea leului le crește rata fără ca banca să fi schimbat nimic în contract. Fii parte din Echipa de EduFin a României și dă acest antrenament mai departe. România e pe ultimul loc în UE la educație financiară, hai să urcăm împreună.
Euro crește, tu plătești mai mult
Când euro crește față de leu, nu o simți doar la vacanța din Italia. O simți acasă, în fiecare zi.
România importă combustibil, medicamente, electronice, alimente. Toate plătite se fac în euro. Când euro crește cu 10%, importatorul plătește mai mult în lei pentru același produs și transferă costul la tine, la raft. Dacă ai credit în euro, rata ta în lei crește automat, fără ca banca să fi schimbat nimic în contract. Un euro crescut înseamnă o România mai scumpă pentru toți.
La ultima măsurătoare Eurobarometru privind educația financiară, România a terminat pe ultimul loc în UE. Dă mai departe și urcăm România împreună de ultimul loc în UE! Fii parte din Echipa Naționaă de EduFin a României.
De ce s-a slăbit leul față de euro în ultimii 20 de ani?
În 2004 un euro costa 4 lei. Azi costă peste 5 lei. Nu e întâmplător. România cumpără din afară mult mai mult decât vinde, avem unul din cele mai mari deficite comerciale din UE. Asta înseamnă că în fiecare zi avem nevoie de mai mulți euro decât primim. Cererea e mai mare decât oferta și leul slăbește treptat. Nu dramatic, nu peste noapte. Dar constant, an după an.
România importă mult mai mult decât exportă și totuși puțini români înțeleg de ce asta îi afectează direct în prețurile zilnice. Dă mai departe antrenamentul de edufin și urcăm România împreună din ultimul loc în UE la nivelul de educație financiară!
Credit în lei sau în euro? O regulă simplă
Câștigi în lei? Împrumută în lei. Câștigi în euro? Poți împrumuta în euro. Dacă iei credit în euro cu venituri în lei, îți asumi un risc valutar în plus față de riscul normal al creditului. Dacă leul se depreciază, rata ta în lei crește automat fără ca banca să schimbe nimic. Dă mai departe antrenamentul de edufin și urcăm România împreună din ultimul loc în UE la nivelul de educație financiară
Cum a plătit Radu mai mult pentru același apartament fără să știe
Radu are 44 de ani și e contabil în Brașov. A luat un credit în euro în 2015 pentru un apartament. La momentul semnării, rata lunară era 1.650 lei.
Nu se uitase niciodată cu atenție la cursul valutar. De ce ar fi făcut-o? Rata era fixă în euro.
În 2023 a recalculat. Cursul euro crescuse de la 4,42 lei la 5,05 lei. Rata lui în euro rămăsese identică, dar în lei crescuse la 1.880 de lei pe lună.
„230 de lei în plus pe lună înseamnă 2.760 de lei pe an. Înmulțit cu opt ani înseamnă că am plătit cu 22.000 de lei mai mult decât credeam că voi plăti. Nicio clauză nu s-a schimbat în contract."
Banca nu modificase nimic. Leul slăbise față de euro, treptat, an după an, și el suportase tot costul.
Lecția pe care ar oferi-o cuiva când își ia primul credit este: câștigă în lei, împrumută în lei.
Andreea are 38 de ani și lucrează ca profesoară în Cluj. Nu s-a considerat niciodată "o persoană cu bani", câștigă decent, cheltuiește chibzuit, pune deoparte ce poate.
Acum doi ani, la o discuție cu o colegă, a aflat că are un cont de Pilon II activ de când s-a angajat, la 24 de ani. Nu știa exact cât are acolo. Nu verificase niciodată.
A intrat pe site-ul fondului și a rămas fără cuvinte: 47.000 de lei acumulați în 14 ani de contribuții lunare automate.
"Eu credeam că am vreo 10.000 de lei acolo, dacă am. Nu îmi venea să cred."
Cei 47.000 de lei nu erau doar contribuțiile ei. Erau contribuțiile plus randamentele investite an după an, dobânda compusă lucrând în tăcere, fără ca ea să facă nimic.
Lecția învățată: Cursul valutar nu e un număr abstract din știri. E în rata ta lunară, dacă ai credit în valută și câștigi în lei. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!
Cum a câștigat bunica Mariei 9% și totuși a pierdut
Maria are 29 de ani și lucrează în IT în Cluj. Vara trecută a vizitat-o pe bunica în Bacău și au discutat despre bani, ceva ce nu mai făcuseră niciodată.
Bunica era mulțumită. Pusese 30.000 de lei la un depozit cu 9% dobândă pe an. Cel mai bun depozit pe care îl luase vreodată, spusese.
Maria a tăcut câteva secunde, apoi a întrebat: „Bunică, știi care e inflația acum?"
Bunica nu știa. Era 10%.
La final de an, bunica primea 2.700 lei dobândă. Dar puterea de cumpărare a celor 30.000 lei scăzuse cu 3.000 lei. Câștigase 2.700, pierduse 3.000. Dobânda reală era minus 1%.
„Nu înțeleg, banca mi-a dat banii, cum am pierdut?"
Maria i-a explicat: „Ai mai mulți lei în cont. Dar cu ei cumperi mai puțin decât acum un an. Banii au crescut, puterea lor a scăzut." Bunica a înțeles pentru prima dată de ce contează nu ce îți dă banca, ci ce rămâne după inflație.
Maria are 29 de ani și lucrează în IT în Cluj. Vara trecută a vizitat-o pe bunica în Bacău și au discutat despre bani, ceva ce nu mai făcuseră niciodată.
Bunica era mulțumită. Pusese 30.000 de lei la un depozit cu 9% dobândă pe an. Cel mai bun depozit pe care îl luase vreodată, spusese.
Maria a tăcut câteva secunde, apoi a întrebat: „Bunică, știi care e inflația acum?"
Bunica nu știa. Era 10%.
La final de an, bunica primea 2.700 lei dobândă. Dar puterea de cumpărare a celor 30.000 lei scăzuse cu 3.000 lei. Câștigase 2.700, pierduse 3.000. Dobânda reală era minus 1%.
„Nu înțeleg, banca mi-a dat banii, cum am pierdut?"
Maria i-a explicat: „Ai mai mulți lei în cont. Dar cu ei cumperi mai puțin decât acum un an. Banii au crescut, puterea lor a scăzut." Bunica a înțeles pentru prima dată de ce contează nu ce îți dă banca, ci ce rămâne după inflație.
Lecția învățată: 9% sună bine. Minus inflația, poate fi negativ. Dobânda reală e singura care contează pentru puterea de cumpărare. Fii parte din Echipa Națională de EduFin, dă mai departe și urcăm România de pe ultimul loc împreună!